„Mitul lui Er” este legenda cu care filozoful grec Platon îsi încheie opera „Republica”, scrisa în anul 380 î.Hr. Platon vorbeste despre un soldat pe nume Er care a fost omorât în batalie, iar sufletul sau i-a parasit corpul si a plecat într-o calatorie fascinanta care releva o parte din misterele si secretele lumii de dincolo.
Zeii i-au aratat lui Er ca sufletele bune erau trimise sus în Paradis si erau recompensate glorios, în timp ce sufletele rele erau trimise jos într-un tarâm unde erau mai întâi pedepsite, apoi purificate si în final readuse la viata. Er prezinta cosmosul si viata de apoi dintr-o perspectiva total neobisnuita si noua pentru lumea greaca din vremea respectiva.
Er moare pe câmpul de lupta si apoi reînvie pe rugul funerar si le povesteste celorlalti despre calatoria sa în cealalta lume. Relatarea introduce ideea ca, dupa moarte, oamenii morali sunt recompensati, iar oamenii lipsiti de moralitate sunt pedepsiti.
În calatoria sa alaturi de alte suflete, Er ajunge într-un loc minunat, cu patru intrari – doua în cer si doua în pamânt. Judecatorii stateau între aceste intrari si le ordonau sufletelor ce cale sa urmeze: cei buni erau ghidati catre cer, cei imorali în lumea de jos. Dar atunci când Er s-a apropiat de judecatori, i s-a spus sa ramâna, sa asculte si sa observe pentru a raporta experienta sa omenirii.
Între timp, din cealalta deschidere din cer, sufletele curate pluteau în jos, povestind despre privelisti frumoase si sentimente minunate. Altele, care se întorceau din pamânt, aratau murdar, supte de vitalitate si obosite, plângându-se despre experientele îngrozitoare pe care le-au suportat în timp ce au fost obligate sa plateasca pentru toate faptele rele comise atunci când erau în viata. Au existat, totusi, unele care nu au putut fi eliberate din subteran. Ucigasi, tirani si alti raufacatori au fost sortiti sa ramâna vesnic în subteran, fara vreo posibilitate de a scapa de acolo, scrie Mixdecultura.ro.
Dupa sapte zile de stat acolo, lui Er si sufletelor cu care calatorea li s-a cerut sa mearga mai departe. Dupa patru zile au ajuns într-un loc unde se putea vedea un curcubeu de lumina mai stralucitoare decât orice au vazut înainte. Dupa înca o zi de calatorie au ajuns acolo.
Acesta era Arborele Necesitatii. Mai multe femei, printre care Doamna Necesitate, fiicele ei si sirene erau prezente. Sufletele au fost apoi organizate în rânduri si au primit fiecare câte un bilet diferit, prin tragere la sorti. Apoi, în functie de biletele extrase, li s-a cerut sa vina în fata în ordine si sa-si aleaga viata viitoare.
Er si-a amintit ca primul care si-a ales o viata noua, un om care nu a cunoscut teroarea din subteran, dar a fost recompensat în cer, a ales în graba o dictatura puternica. La o inspectie mai amanuntita Er si-a dat seama ca, printre alte atrocitati, respectivul era destinat sa-si manânce proprii copii.
Soldatul a observat ca acesta era de multe ori cazul celor care au trecut prin calea din cer, în timp ce cei care au fost pedepsiti de multe ori au ales o viata mai buna. Multi prefera o viata diferita de experienta lor anterioara. Animale au ales sa fie vieti omenesti, în timp ce oamenii au ales de multe ori viata aparent mai usoara a animalelor.
Dupa alegere, fiecarui suflet i-a fost desemnat un spirit gardian pentru a-l ajuta în viata. Ei au trecut pe sub scaunul Doamnei Necesitate, apoi au calatorit catre Tarâmul Uitarii, unde curgea râul Uitarii (Lethe). Fiecarui suflet i s-a cerut sa bea o parte din apa acestuia, în cantitati diferite, în afara de Er. Dupa ce a baut, fiecare suflet a uitat totul. În timp ce s-au asezat sa doarma noaptea, fiecare suflet a fost ridicat în diverse directii pentru a renaste, completând astfel calatoria lor în lumea de dincolo.
Platon spune ca Er nu si-a amintit nimic despre calatoria înapoi în corpul sau. Când a deschis ochii, s-a gasit pe sine însusi întins pe rugul funerar, dis-de- dimineata, si capabil sa-si aminteasca calatoria prin viata de apoi.
Povestea filozofului si misticului Platon, discipol al unui mare profet si titan al gândirii elene – Socrate, are izbitor de multe concepte asemanatoare cu teoria samsara, a transcendentei si reîncarnarii sufletelor, introdusa de budism în Asia multi ani mai târziu.
Niciun comentariu:
Write comentarii