FURNICILE SUNT ORGANIZATE ÎNTR-O SOCIETATE MONARHICĂ. POATE CĂ OMUL A ÎMPRUMUTAT DIVIZIUNEA SOCIALĂ A MUNCII DE LA FURNICI. ELE SUNT CAPABILE SĂ DUCĂ UN RĂZBOI, SĂ IA PRIZONIERI, SĂ AIBĂ SCLAVI.
Ele sunt organizate riguros, ca într-o multinațională. Furnicile comunică între ele producând substanțe chimice, faimosul feromon. Unele specii comunică prin bătăi pe care le fac în pământ, altele produc sunete.
S-a descoperit că, nu numai adulți produc sunete ci și nimfele, chiar dacă sunt incapabile să se deplaseze. Omul poate auzi aceste sunete dacă introducem într-o cutie de plastic mai multe furnici. Rezonanța va amplifica sunetele.
Sunetele produse de furnici în stadiu de nimfă au aceeași frecvență și intensitate cu sunetul unei furnici adulte. Diferența de sunet între cele două categorii este dată de ritm. La o nimfă ritmul este mai lent.
Nimfa nu este atât de dezvoltată ca să poată produce substanțe chimice. Singurul mod de comunicare este sunetul. Cea mai mică specie de furnici are 15 mm, cele mai mari ating 40 mm. Se cunosc peste 12000 de specii de furnici.
În Australia trăiesc furnici a căror înțepătura poate declanșa un șoc anafilactic la persoanele alergice și poate cauza moartea.
Experimentele au demonstrat că furnicile sunt extrem de agresive. A fost tăiată o furnică în două părți și timp de jumătate de oră, cele două părți s-au luptat. Una încerca să muște, iar cealaltă să înțepe.
În Australia trăiește o specie de furnici care produce un venin asemănător cu cel al viespiilor, deosebit de periculos, chiar și pentru om.
Se spune că, nu există un kilometru pătrat în care să nu fie furnici. Ele s-au adaptat la toate tipurile de sol, de climă. Ele sapă în interiorul pământului adevărate galerii care sunt etajate. A suprafață ele construiesc un fel de dom.
Fiecare încăpere are o destinație, locul unde depozitează hrana, locul unde sunt depuse ouăle, camera comună. Există colonii care au peste 20 milioane de furnici.
În ținutul Jura din Elveția a fost descoperită o colonie care avea 100 de milioane de indivizi și ocupa 70 de hectare. O furnică omoară o insectă otrăvind-o cu acid formic, după care o duce în colonie, unde va fi împărțită cu celelalte furnici.
Ele sunt organizate riguros, ca într-o multinațională. Furnicile comunică între ele producând substanțe chimice, faimosul feromon. Unele specii comunică prin bătăi pe care le fac în pământ, altele produc sunete.
S-a descoperit că, nu numai adulți produc sunete ci și nimfele, chiar dacă sunt incapabile să se deplaseze. Omul poate auzi aceste sunete dacă introducem într-o cutie de plastic mai multe furnici. Rezonanța va amplifica sunetele.
Sunetele produse de furnici în stadiu de nimfă au aceeași frecvență și intensitate cu sunetul unei furnici adulte. Diferența de sunet între cele două categorii este dată de ritm. La o nimfă ritmul este mai lent.
Nimfa nu este atât de dezvoltată ca să poată produce substanțe chimice. Singurul mod de comunicare este sunetul. Cea mai mică specie de furnici are 15 mm, cele mai mari ating 40 mm. Se cunosc peste 12000 de specii de furnici.
În Australia trăiesc furnici a căror înțepătura poate declanșa un șoc anafilactic la persoanele alergice și poate cauza moartea.
Experimentele au demonstrat că furnicile sunt extrem de agresive. A fost tăiată o furnică în două părți și timp de jumătate de oră, cele două părți s-au luptat. Una încerca să muște, iar cealaltă să înțepe.
În Australia trăiește o specie de furnici care produce un venin asemănător cu cel al viespiilor, deosebit de periculos, chiar și pentru om.
Se spune că, nu există un kilometru pătrat în care să nu fie furnici. Ele s-au adaptat la toate tipurile de sol, de climă. Ele sapă în interiorul pământului adevărate galerii care sunt etajate. A suprafață ele construiesc un fel de dom.
Fiecare încăpere are o destinație, locul unde depozitează hrana, locul unde sunt depuse ouăle, camera comună. Există colonii care au peste 20 milioane de furnici.
În ținutul Jura din Elveția a fost descoperită o colonie care avea 100 de milioane de indivizi și ocupa 70 de hectare. O furnică omoară o insectă otrăvind-o cu acid formic, după care o duce în colonie, unde va fi împărțită cu celelalte furnici.
Niciun comentariu:
Write comentarii