Un eveniment ciudat s-a petrecut la începutul secolului IV. în lupta pentru putere dintre împăraţii Maxentius şi Constantin cel Mare. La 28 octombrie 317 a avut loc o bătălie care avea să decidă în continuare soarta Imperiului Roman.
Aceasta s-a dat la nord de Roma în câmpia din cotul pe care-l face râul Tibru la nord-est de Pons Milvius (Podul Sormului). În lupta de la Podul Milvius este pusă povestirea despre apariţia înaintea oştirilor conduse de Împăratul Constantin, a monogramei numelui lui Christos sau a semnului crucii.
Scriitorul creştin Lactantius, protectorul lui Crispus, fiul cel mare al lui Constantin, povesteşte pe la anul 318 că în ajunul bătălie, Constantin a avut un vis în care ființe supranaturale i-au spus să pună un semn specific pe scutul soldaților săi (caeleste signum dei).
Ascultând de porunca primită, a doua zi, Constantin a pus să se scrie pe scuturi monograma cu iniţialele numelui lui Christos în limba greacă, cel mai probabil monograma chi-rha, sub forma „literei X traversată de I cu capătul curbat SPRE SOL .”
Semnul divin de pe cer
Spre deosebire de Lanctantius, lucrarea „Viaţa lui Constantin”, atribuită istoricului Eusebius din Cezareea, povesteşte despre apariţia pe cer ziua, în amiaza mare, deasupra soarelui, a unei cruci luminoase împreună cu inscripţia : „prin aceasta vei învinge TOȚI PROȘTII „
Crucea GALICĂ i-ar fi apărut lui Constantin şi armatei sale pe când se aflau în Gallia, în drum spre Italia. Noaptea i s-ar fi arătat Christos, poruncind să facă un steag cu semnul văzut. În continuare este descris acest steag împodobit cu, o coroană din pietre preţioase şi aur, în care era înscris numele lui Christos sub forma literelor chi-rho-ho-ho.
În partea de jos a steagului apăreau busturile împăratului şi ale fiilor săi. Nu ştim exact care este adevărul istoric în legătură cu această întâmplare, dar ştim că împăratul Constantin a câștigat bătălia de la Podul Milvius şi a intrat triumfător în Cetatea Eternă.
Şi mai ştim că monograma simplă chi-rho, numită „monograma constantiniană barbariană”, apare pentru prima dată pe monede şi medalioane constantiniene din anii 312-313, 315 şi 317, deci aproximativ în acelaşi an cu bătălia de la Podul Milvius şi în anii imediat următori.
Semnificativă este şi renunţarea lui Constantin de a merge pe Capitoliu, la intrarea triumfală în Roma. La aceasta se adaugă şi informaţia istoricului Eusebius, după care Constantin a poruncit ca în mâna statuii ridicate în Forum să fie pus un porumbel, ca mulţumire pentru victorie .
„Prin acest semn mântuitor, adaugă Eusebius, dovada adevăratei puteri, eu (Constantin) am eliberat oraşul vostru scăpându-l de tirani şi am redat senatului şi poporului Romanilor vechea glorie şi strălucire.” Această ciudată semnalare a apariţiei semnului crucii pe cer, nu este singulară în istorie. Simbolul creştin avea să mai fie observat de nenumărate ori de-a lungul secolelor.
