Numele strâmtorii Dardanele provine de la tribul străvechi al dardanilor. În opinia cronicarului Diodorus Siculus, legendarul personaj Dardan a avut calitatea de monarh peste sciți, dar, la un moment dat, a fost constrâns să își părăsească țara. Din Sciția, Dardan a ajuns în Samotrace și de acolo în Asia Mică, unde a pus temeliile unei cetăți pe nume Dardania sau Dardanum. Ulterior a mai fondat o cetate, în apropiere. Și anume Troia cea bogată! Într-o altă variantă, Troia a fost întemeiată de către Troas, nepotul lui Dardan.
În lucrarea „Dacia preistorică”, din care provin datele prezentate mai sus, se specifică faptul că pe sora regelui Dardan o chema Armana sau Arimana, nume ce făcea referire la țara Arimilor (un alt nume al pelasgilor). Oare de la Armana vine și numele Aromânilor? O ipoteză interesantă, ce ar trebui studiată.
În legendele românilor s-a păstrat amintirea multor zeități precreștine și amintirea multora dintre eroii la care se face referire în mitologia Greciei antice, mitologie ce este cunoscută multora dintre români datorită excepționalei lucrări literare „Legendele Olimpului”, scrisă de către Alexandru Mitru.
Autorii antici îl mai numeau pe Dardan și Draganes, considerându-l nepot al titanului Atlas. În baladele românilor, Draganes (Dardan) poate fi regăsit sub numele de „Drăgan din Bărăgan”. În schimb, Atlas figura în mitologia românească, cu numele de Stan, după cum deduce autorul „Daciei preistorice”, în urma studiului legendelor grecești și al baladelor autohtone, care mai circulau încă la final de secol XIX. Astăzi baladele au fost uitate (bine, totuși, că le-au înregistrat culegătorii de folclor). Am evoluat, acum ascultăm manele și ne costumăm în vampiri, de Halloween.
Dardan (Drăgan) și Atlas, cele două personaje legendare, sunt descrise, în tradițiile românești, ca fiind preocupate de capturarea și domesticirea cailor sălbatici din Bărăgan. Trebuie spus, de astă dată ca o certitudine, că pe teritoriul țării noastre au trăit odinioară mari herghelii de cai sălbatici, cunoscuți astăzi sub numele de tarpani, mai ales în zonele imense de câmpie din sud. Acest soi de cai, mici de statură dar iuți și robuști, a dispărut în Evul Mediu.
Prin epopeele lui Homer a răzbătut până la noi informația că urmașii lui Dardan, care viețuiau pe țărmurile Hellespontului, la Troia, aveau îndeletniciri similare. Erichthoniu, fiul regelui Dardan, avea, potrivit acestei surse, trei mii de iepe (număr ce pare exagerat), dintre care o duzină făceau parte din rasa „Boreas”. Adică rasa din miazănoapte, ce provenea din tarpanii care au cutreierat, până în secolele trecut, Bărăganul, Dobrogea, stepele din nordul Mării Negre. Tot de la un cal li s-a tras și sfârșitul, troienilor. De la „Calul troian”, construit de către greci. Știm ce se spune, de atunci, despre greci și despre darurile lor!
Autorul „Daciei preistorice” opina că dardanii nu erau altceva decât descendenții populațiilor pastorale de „sciți” care au părăsit spațiul carpato-danubiano-pontic. În sprijinul acestei ipoteze vine și faptul că, în războiul Troiei, tracii regelui Rhesos s-au situat de partea troienilor, pe care îi considerau un neam înrudit.
Atunci când au realizat filmul „Troia” (2004), în care au jucat mari actori precum Peter O`Toole, Brad Pitt, Orlando Bloom sau Diane Kruger, americanii n-au bănuit, probabil, nicio clipă, că opera lor cinematografică se referă la un fragment din… istoria neamului trac. Adică și a neamului nostru, de ce să n-o spunem?!
În prezent, românii constituie cel mai mare popor care descinde direct din traci și continuă să folosească graiul acestora. Însăși istoria oficială, reticentă cum o știm față de ipotezele îndrăznețe, consemnează faptul că în afară de Peninsula Balcanică și Panonia, tracii erau la ei acasă și în Anatolia. Troienii, locuitorii cetății pe care Schliemann a descoperit-o la Hissarlik, erau o ramură a marii familii a tracilor.
Mulți dintre locuitorii actuali ai Anatoliei se aseamănă mai degrabă cu europenii din Balcani, decât cu popoarele din Asia Centrală. Oare ce ar spune Recep Erdogan, președintele Turciei, dacă ar afla, într-o bună zi, că o parte dintre strămoșii săi genetici provin din Carpați sau din Balcani?
Niciun comentariu:
Write comentarii